Al.Florin ŢENE : „Pietrele Doamnei” o cetate a Cuvântului

Colegii de la revista”Pietrele Doamnei”m-au invitat să scriu câteva rânduri despre aceată interesantă publicaţie ce complectează în bine peisajul revuistic din ţară şi să trasmit câteva gânduri de sinceritate cititorilor săi.O fac cu multă bucurie,deoarece am găsit în această revistă dragostea faţă de locurile natale şi de oamenii lor.In primul rând doresc să subliniez că sunt uimit de bogatul conţinut al acestei reviste scrisă cu competenţă,acribie şi dragoste pentru cuvântul scris.Se vede că în fruntea ei se află doi scriitori,care pe deasupra sunt şi dascăli de frunte care de curând au fost primiţi în LIGA SCRIITORILOR de expresie română de pretutindeni.

Eu sunt de pe meleagurile mioritice vâlcene,mai precis din Drăgăşani unde rădăcinile viilor fierb toamna mustul în care se decantează tot soarele lumii.Această zonă se aseamănă cu peisajul geografic al localităţii Domneşti unde istoria are paginile ei de glorie.

De câte ori primesc PIETRELE DOAMNEI,după ce îi parcurg paginile,îmi vine în minte ce spunea filosoful grec Constantin Tsatsos:

“Există lecturi care te ajută să-ţi aprofundezi problemele şi există lecturi pentru a fugi de ele”.Pentru mine această publicaţie din Domneşti scrisă de oameni iubitori de litera scrisă cu “pana”sufletului se încadrează în prima parte a aforismului filosofului grec.

Imi dau seama că aceşti ctitori ai revistei sunt adevăraţi luminatori prin cuvânt,ce învăţaţi sunt,învăţând necontenit pe dânşi şi învăţând necontenit pe alţii,să- parafrazez pe N.Iorga.

Aflându-ne la sfârşitul unui an în care revista a căpătat valenţe noi,şi la începutul unui nou an,doresc din suflet cititorilor şi ctitorilor acesteia,sănătate şi putere de muncă pentru a face să strălucească ,la fel ca briliantele,PIETRELE DOAMNEI .

La MULŢI ANI şi rodnici!

Al.Florin ŢENE

Preşedintele LIGII SCRIITORILOR de expresie română de pretutindeni

“Dulceaţa busuiocului”

Aici, la Domneştii Muscelului ori Argeşului, unde apa legendarului rău al Doamnei Clara scaldă cu unda-i binecuvântată prispa caselor domneşti, unde-şi odihnea Negru Vodă oasele ostenite de luptă sau de treburile ţării, aici, unde străbate mirosul îmbietor al florilor de măr domnesc, aici, unde încă mai simţim dulceaţa busuiocului din iIa mamei sau a bunicii, aici, unde mai persistă mirosul de cremene şi amnar adăpostit cu grijă în chimirul lat din piele al moşilor şi strămoşilor, aici, unde sânul fetelor alergând desculţe prin imperiile de iarbă, roşesc sub pârguitul rod al pântecului, aici, pe altarul viu al silabei primilor învăţători Bucur şi Nicolae Domnescu, al duhovnicului Pavel, al înţelepţilor învăţăcei Moise Moisescu, Nicolae Hănescu, Lauca Paul, Ion Stăncioiu, aici, unde în 1904 poposea marele Spiru Haret spre a sfinţi sacra cetate a culturii şi educaţiei domneştene – şcoala, aici, întru ridicarea neamului domnesc va fiinţa Fundaţia „Petre Ionescu-Muscel”

UN DEZIDERAT ESENTIAL : Reconsiderarea valorilor culturale

După evenimentele din 1989 s-a constatat în societatea românească o atitudine de nesocotire a valorilor morale, spirituale, materiale a tot ceea ce a creat în acest sens poporul român, în general, colectivitatea comunei Domneşti, în special. Casa de cultură, ridicată cu sudoarea locuitorilor comunei în perioada 1974 – 1979, în fruntea cărora s-au aflat primarul Gheorghe Vasile şi viceprimarul Ion C. Hiru, după această piatră de hotar, anul 1989, a fost lăsată în paragina neglijenţei tranziţiei: a fost transformată în disco-bar, s-au devastat grupurile sanitare, s-a distrus încălzirea centrală cu care a fost dotată la inaugurare; clădirea în care altădată exista un deosebit muzeu ce prezenta vizitatorilor portul, ocupaţiile şi îndeletnicirile domnişanilor a intrat în degradare totală; grave atentate la zestrea cultural-muzeistică a comunei, compusă din peste 100 icoane pe lemn şi alte obiecte de cult, expoziţie de artă plastică contemporană închise în magazii peste care s-a aşezat praful indiferenţei capitalismului sălbatic; formaţiile cultural-artistice ale Casei de cultură, atât de variate, au devenit amintiri.

S-au întrerupt lucrările de restaurare a bisericii de la 1828, precum şi a porţilor, declarate monument istoric de către marele cărturar Nicolae Iorga în 1936. Au dispărut icoane şi cărţi de valoare din fondul de aur al comunei, cum ar fi Biblia de la Bucureşti – 1688.

Din aceste multiple cauze este imperios necesară constituirea unei Fundaţii culturale care să poarte numele ctitorului Domneştiului modern, prof.univ.dr.Petre Ionescu-Muscel, laureat al Universităţii din Roma, având ca obiectiv principal reconsiderarea valorilor culturale ale acestei localităţi muscelene de mare interes istoric şi turistic, aşezată, nu întâmplător, pe moşia Basarabilor, la umbra livezilor de meri şi pruni, la jumătatea distanţei dintre cele două foste capitale ale Ţării Româneşti, Câmpulung şi Curtea de la Argeş.

CE AVEM DE FACUT

Strădania membrilor Fundaţiei şi a tuturor celor care li se vor alătura, va urmări realizarea următoarelor obiective:

1.1. Revigorarea formaţiilor artistice ale Casei de cultură, înfiinţarea de noi formaţii: dansuri, teatru, cor, grup folcloric, dans modern, cenaclu literar, cu care comuna Domneşti să reintre în patrimoniul artistic al judeţului şi al ţării, aşa cum dealtfel s-a aflat.

1.2. Înfiinţarea unui ansamblu folcloric cu numele de „CETINA” cu elevi ai Grupului Şcolar Domneşti sau ai Şcolii generale cu clasele I-VIII, pregătit de un maestru coregraf profesionist.

1.3. Apariţia sub egida Fundaţiei a „Amintirilor” lui Petre Ionescu-Muscel, manuscris lăsat cu peste trei decenii în urmă de către marele domnişan profesorului Ion C. Hiru.

1.4. Editarea unui album pentru aniversarea centenarului naşterii prof.dr. Petre Ionescu- Muscel (1901 – 2001).

1.5. Lansarea cărţii „Domneşti. Oameni de ieri şi de azi”, scrisă de prof. George Baciu şi prof. Ion C. Hiru.

1.6. Crearea unei biblioteci a Fundaţiei prin donaţii ale locuitorilor comunei şi a unor personalităţi ştiinţifice şi culturale.

1.7. Lansarea cărţii „Miracolul românesc”, scrisă de prof. Luca Ionescu.

1.8. Editarea unui album „Domneştii de ieri şi de azi”, în imagini cu explicaţii şi scurte intervenţii din istoria veche şi nouă a satului de la marginea râului Doamnei.

1.9. Publicarea unei reviste bianuale proprii „Pietrele Doamnei”, în care se vor prezenta pagini din istoria satului, aspecte ale vieţii cultural-artistice, tinere talente literare, alte materiale ce vor ilustra activitatea Fundaţei, a primăriei, a Casei de cultură.

1.10. Incurajarea tinerelor talente care apar pe tărâmul literaturii, picturii, muzicii, informaticii, altor ştiinţe, asigurându-le bază materială şi financiară.

1.11. Organizarea unor acţiuni care să cultive sentimentul de solidaritate naţională cu românii din diasporă şi din teritoriile aflate încă în afara graniţelor naţionale: Basarabia, Bucovina.

1.12. Organizarea unor mari sărbători ale comunei: „Domneşti – 480”, „Un veac de educaţie în Domneşti” (1904-2004), baterea unor medalii, diplome de onoare ce vor fi acordate fiilor satului chemaţi la festivitate.

1.13. Reabilitarea mormintelor personalităţilor comunei care au preferat trecerea în eternitate în pământul localităţii la prestigiul căreia au trudit.

1.14. Organizarea altor manifestări cultural-artistice, literare, istorice, sportive, educative ce vor purta sigla Fundaţiei.